Sahara, ca şi alte deşerturi din lume, este în continuă creştere. Dunele sale se mişcă cu ajutorul vântului precum valurile mării avansând şi cucerind din ce în ce mai mult pământ. Această problemă deja provoacă exoduri în Asia Centrală, China şi Africa sub-sahariană, afectând în mod direct aproape o sută cincizeci de naţiuni.

Pentru a opri progresul marelui deşert african, arhitectul suedez Magnus Larsson a propus într-o conferinţă desfășurată la Oxford (TED Global Conference – o reuniune internaţională pentru a dezbate cele mai bune iniţiative globale) o soluție. Ideea sa este de a crea un zid  puternic ca cimentul cu ajutorul unei bacterii numită Bacillus pasteurii. Această bacterie este foarte comună în medii umede şi mlăştinoase. Ea este capabilă de a crea calcit, fiind practic un ciment natural.

Arhitectul Larsson, cunoscut şi cu alte proiecte asemănătoare pentru a opri progresul deşertului Sahara din sud, crede că această idee ar putea fi complementară primei idei (crearea unui zid de pomi, tot de 7000 km). El a dat ideea, acum trebuie dezbătută. După cum spune, aceasta s-ar putea realiza, însă încep să apară multe întrebări iar cele mai importante sunt legate de bani.