1. Raufacatorul cu chei potrivite

Fiecare celula poarta la suprafata terminatii cu o anumita forma (tip umbrela, tip con, oval etc.) La randul lor, virusii si-au dezvoltat formatiuni complementare, care se prind de formatiunile celulelor. Pentru o imagine mai buna celula reprezinta broasca, iar virusul cheia. Odata atasat virusul penetreaza membrana celulei si transforma celula in maternitate, distrugand-o. Virusul nu se comporta insa ca un spargator, adica nu are un set de chei pentru toate celulele. H1N1 se ataseaza doar de celulele nasului si gatului, provocand forme respiratorii de gripa, de regula moderate. Colegul sau, H5N1 (gripa aviara) se ataseaza de celulele plamanului, provocand o forma fatala de pneumonie (pneumonie hemoragica). Din fericire H5N1 nu se transmite prin aer, ci doar prin contact, insemnand ca este mai greu de contactat.

2. Vrem cheie? Furam de la altii!

Odata patruns in celula virusul isi distruge invelisul si elibereaza materialul viral. Partile componente se multiplica. Celula-maternitate este perforata si virusul nou-nascut este eliberat in organism. Situatia se imparte in doua: daca celula-maternitate e curata, virusul se poate divide in liniste. Diviziunea este insa una inteligenta. Virusul nu va avea alte chei, insa va incerca sa le adapteze pe cele existente, de regula schimbandu-le pozitia. Multiplicarea este insa o arma cu doua taisuri, caci virusul eliberat este de fapt o copie, care la randul lui va da nastere unei alte copii. Prin copiere succesiva – copie dupa copie – virusul se va deprecia si in final se va stinge. Daca insa celula e infectata cu alt virus, noul virus va imprumuta elemente din virusul rezident. Si, dupa cum banuiti, va cauta chei.

3. Chei periculoase

In 1918 H1N1 a avut cheia pentru plamani. In 2009 acest lucru s-a petrecut in Mexic, Norvegia si mai ales in Ucraina, unde plamanii victimelor aratau ca si cand ar fi fost carbonizati (mutatia D225G). Din fericire copilasul lui H1N1 n-a rezistat, poate si pentru ca a fost conceput singur, nu in colaborare cu alt virus.

4. Antivirusi

Multi confunda bacteria cu virusul, si implicit antiviralele cu antibioticele. Bacteriile sunt entitati stabile, animalute microscopice, in timp ce virusii nu sunt nici macar celule, ci bucati de celule (sau caramizile din care se construiesc celule), care nu pot trai in afara unei celule gazda. E drept ca in infectii virale organismul se poate suprainfecta cu bacterii, dar a lua antibiotice pentru o infectie virala sau antivirale pentru una bacteriana e ridicol. Ceea ce nu se stie e ca antiviralele nu omoara virusul. Ele fac un lucru oarecum interesant: acopera cheile virusului cu o membrana, in asa fel incat acestea nu se mai potrivesc nicaieri. Antiviralul e nespecific, adica nu se uita daca actioneaza pe un virus H1N1 sau H5N1. Misiunea lui e sa acopere chei, nu sa recunoasca virusi. Mai mult: nu se poate lua decat o singura data. A doua oara virusul il recunoaste si se fereste din calea lui. Cu alte cuvinte daca esti bolnav de gripa uzuala si ai luat un antiviral medicamentul nu va avea efect a doua oara. Ceva in genul lui Petrica si lupul.

5. Vaccin

Un vaccin decent are un timp de fabricatie cuprins intre 2 si 6 ani. Cum insa pandemiile au doar pauze de cateva luni, orice vaccin va avea probleme majore. In plus vaccinul se confectioneaza din virus mort sau atenuat, insa un virus existent. Daca maine H1N1 naste un mutant vaccinul de pana acum e inutil. Virusul se divide rapid, in timp ce oamenii sunt nevoiti sa lucreze ani intregi la un vaccin. 1 la 0 pentru virus.

6. Spitalizare?

In 99% din cazuri virusul se prinde de caile respiratorii, si atunci nu este necesara spitalizarea. In rare cazuri – de regula mutatii – se va localiza in plamani, paralizandu-i, si atunci va fi nevoie de sustinere artificiala a respiratiei.

7. Antiviral?

E problematic. Antiviralul ataca virusii solitari, ori virusul a inteles si el dictonul cu UNIREA FACE PUTEREA, asa ca se uneste in chiorchini de cate 8 indivizi. Antiviralul se aseamana cu antiaglomerantul din sare. El actioneaza doar pe sare macinata, nu si pe bulgari de sare, pe care nu-i poate desface. Aici vine intervine problema. Analizele dureaza cam trei zile, timp in care virusul se uneste nepermis de mult, ceva in genul unui cancer viral. Unii medici dau antiviral preventiv, dar daca gripa a fost una obisnuita pacientul ramane lipsit de aparare in fata lui H1N1.

8. Am facut deja gripa porcina. Mai pot face?

Daca e virus mutant atunci da. Practic e un virus nou.

9. Bioterorism?

In pandemii teoria conspiratiei functioneaza la maxim. In 1918 medicii cautau cu disperare o bacterie, caci notiunea de virus le era necunoscuta. Se zvonea ca Germania raspandise… bacteria ucigasa pentru a castiga razboiul. Ideea e ca asemenea teorii conteaza foarte putin.

Bioterorismul exista, dar se practica doar pe bacterii. A folosi virusi e total ilogic, pentru ca virusul scapa imediat de sub control, in timp ce bacteria ramane stabila. Poti controla o arma biologica bazata pe bacterii, ba chiar te poti apara de ea, dar una bazata pe virusi e imposibil de controlat.

10. Predictii

1. Optimista: prin recopiere virusul se va deprecia in timp si se va stinge
2. Stabila: nu se modifica, ramane stabil si moderat
3. Apocaliptica: finalmente fura cheia pentru plamani. Candidatul ideal e H5N1. Pentru asta e nevoie de doua epidemii simultane, H1N1 si H5N1. Atunci situatia devine problematica.

Vazusem un documentar (pe care normal ca nu-l mai gasesc acum O_O) in care se vorbea despre virusurile facute in laborator. In America unii primeau plicuri la cutia postala. Ele nu contineau nimic, decat un praf alb pe care inevitabil il inhalai si luai nu stiu ce boala…