Bărbăția pusă în pericol de lacrimi?
Acum câteva zile am văzut într-un concurs muzical un bărbat în toată firea la 34 de ani care a început să plângă de bucurie. Ei bine, după ce a plâns și-a cerut scuze de parcă ar fi omorât pe cineva. A cerut, ștergându-și lacrimile, să nu-l judece lumea că a plâns, că doar are 34 de ani și… ce naiba, E BĂRBAT.
De ce mulți bărbați au impresia că-și pun bărbăția în pericol dacă varsă niște lacrimi? Oare acest lucru nu e o dovadă care demonstrează că sunt OAMENI? Oare nu e ceva firesc să ai sentimente? să plângi, să râzi… etc? Fără sentimente am fi niște roboți, nu am mai fi oameni. De unde vin aceste tulburări? Oare femeile care nu își arată sentimentele sunt mai puțin femei?
Da bine… fiecare cu “lacrimile” lui.
Cum de ce ( mulți bărbați au impresia că-și pun bărbăția în pericol dacă varsă niște lacrimi ) ?!?
..pt ca mulți dintre noi(femei sau bărbați) nu avem o educație adevarata si o cultura corespunzătoare , bazată pe bun simt si iubire fata de cei din jurul nostru
Sunt de acord. Asa e… :(