
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Blog ştiinţific &#187; Spatiu</title>
	<atom:link href="http://www.stiintific.com/category/spatiu/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.stiintific.com</link>
	<description>Blog de ştiinţă.</description>
	<lastBuildDate>Wed, 01 Sep 2010 21:49:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0</generator>
		<item>
		<title>Japonezii îşi propun să transforme Luna într-o sursă imensă de energie curată</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2010/06/japonezii-isi-propun-sa-transforme-luna-intr-o-sursa-imensa-de-energie-curata/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2010/06/japonezii-isi-propun-sa-transforme-luna-intr-o-sursa-imensa-de-energie-curata/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 08 Jun 2010 21:25:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Albert</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[shimizu]]></category>
		<category><![CDATA[terra]]></category>
		<category><![CDATA[the ring luna]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=1140</guid>
		<description><![CDATA[Shimizu Corporation, o firmă japoneză specializată în mari construcţii şi-a propus să transforme Luna într-o sursă imensă de energie curată pentru Pământ. Energia &#8220;lunară&#8221; ar veni de la un inel de panouri solare care ar înconjura luna (ocupând aproximativ 11.000 de kilometri), aceasta urmând să fie trimisă la pământ prin intermiediul unui laser şi al [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2010/06/luna_img0071.jpg"><img style="border: 5px solid #efefef;" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2010/06/luna_img0071.jpg" alt="" width="160" height="122" /></a> <a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2010/06/luna_img008.jpg"><img style="border: 5px solid #efefef;" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2010/06/luna_img008.jpg" alt="" width="160" height="123" /></a> <a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2010/06/luna_img006.jpg"><img style="border: 5px solid #efefef;" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2010/06/luna_img006.jpg" alt="" width="160" height="122" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Shimizu Corporation</strong>, o firmă japoneză specializată în mari construcţii şi-a propus să transforme Luna într-o sursă imensă de energie curată pentru Pământ. Energia &#8220;lunară&#8221; ar veni de la un inel de panouri solare care ar înconjura luna (ocupând aproximativ 11.000 de kilometri), aceasta urmând să fie trimisă la pământ prin intermiediul unui laser şi al microundelor.</p>
<p style="text-align: justify;">Dacă NASA ar încercat să facă aşa ceva acoperind un singur kilometru pătrat, ar epuiza bugetul său pentru câţiva ani, ceea ce mă face să cred că <span style="text-decoration: underline;"><em>The Ring Luna</em></span> (numele proiectului) va rămâne doar un proiect scris, pentru cel puţin 200, 500 de ani.</p>
<p style="text-align: justify;">În viitor, îmi imaginez că vom fi capabili să realizăm acest proiect, dar astăzi, a vorbi despre un succes răsunător al acestui proiect, ar putea fi posibil doar într-un roman science-fiction.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2010/06/japonezii-isi-propun-sa-transforme-luna-intr-o-sursa-imensa-de-energie-curata/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sistemul nostru solar se incalzeste!?</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2010/02/sistemul-nostru-solar-se-incalzeste/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2010/02/sistemul-nostru-solar-se-incalzeste/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Feb 2010 11:29:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>GabyS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>
		<category><![CDATA[dezvaluiri]]></category>
		<category><![CDATA[incalzire]]></category>
		<category><![CDATA[sistem solar]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=957</guid>
		<description><![CDATA[Cu accelerarea dereglarilor climatice, avem sentimentul ca de ceva timp ne aflam pe o panta care ne conduce, incet, dar sigur spre o schimbare ingrijoratoare. Mediul in jurul nostru se schimba si nu intr-un sens bun: zapezile se topesc, banchizele glaciare dispar, temperatura creste, raurile si fluviile seaca intr-un fel cum nu s-a mai vazut, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><span style="color: #000000;">Cu accelerarea dereglarilor  climatice, avem sentimentul ca de ceva timp ne aflam pe o panta care ne  conduce, incet, dar sigur spre o schimbare ingrijoratoare. Mediul in  jurul nostru se schimba si nu intr-un sens bun: zapezile se topesc,  banchizele glaciare dispar, temperatura creste, raurile si fluviile  seaca intr-un fel cum nu s-a mai vazut, apa incepe sa lipseasca si  deserturile avanseaza, la fel ca si marile inundatii, furtunile de  zapada, caniculele, tornadele si secetele. Ne aflam intr-un anume sens  pe muchie de cutit, dar nu indraznim sa dam un nume fenomenului, de  teama de a nu-l starni mai tare. Este un subiect tabu.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="color: #000000;"><a style="color: #c0c0c0;" href="http://2.bp.blogspot.com/_TSoV7sxpSHw/S3kc16_v6WI/AAAAAAAAA0c/4TTmAt59tno/s1600-h/Panel6SolarSystem.jpg" onblur="try  {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5438409737721866594" class="aligncenter" style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 241px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_TSoV7sxpSHw/S3kc16_v6WI/AAAAAAAAA0c/4TTmAt59tno/s320/Panel6SolarSystem.jpg" border="0" alt="" /></a></span></p>
<p style="text-align: justify;">Totusi, natura ia in deradere  tabu-urile: oricine a trait furtuna franceza din anul 2000 si canicula  din 2003, care a determinat in doua saptamani decesul a 35.000 de  persoane in toata Europa, o stie. In 2005, Coasta de Est a Statelor  Unite a fost maturata de cinci uragane succesive si unul dintre ele a  ras New Orleans-ul! Pe insulele lor japonezii au numarat si ei sapte  uragane, dar despre acelea nu a vorbit nimeni. Dupa scurgerea timpului  necesar pentru a analiza datele receptionate, explicatiile oamenilor de  stiinta au inceput sa curga, unele dupa altele, la sfarsitul lui 2006:  marele responsabil pentru toate aceste drame ar fi Soarele, devenit  violent atunci cand ar fi trebuit sa fie in faza sa cea mai calma.  Publicul nu a vazut, daca putem spune asa, decat foc inaintea ochilor:  obisnuiti sa nu-si puna problema responsabilitatii pentru dereglarea  climatului, oamenii au pus aceste drame din 1999, 2000, 2003, 2005 si  2008 pe seama incalzirii globale, asa cum li s-a spus la stiri. Si in  timp ce aceasta incalzire globala era culpabilizata fara incetare, micul  vehicul 4&#215;4 al NASA care se afla pe suprafata lui Marte, Mars Global  Surveyor, trimitea informatii indicand ca nivelul apelor inghetate  aflate la polii lui Marte a scazut cu aproape 3 metri in timpul unui an  martian, adica aproape doi ani pentru noi.</p>
<p style="text-align: justify;"><span style="color: #000000;">Informatie extraordinara, trecuta cu  totul cu vederea: deci Pamantul nu este singurul care se incalzeste.  Marte de asemenea. in ce priveste planeta Neptun si lunile sale,  distantate cu 4,5 de miliarde de kilometri fata de soare, este chiar mai  rau: incepand cu 1989, s-a inregistrat o crestere cu 5% a temperaturii  suprafetei lui Triton, un fenomen de incalzire neasteptat pentru aceasta  planeta atat de indepartata de Soare. Referitor la Pluto, desi este  planeta cea mai indepartata de Soare, pentru ea a inceput un veritabil  infern, sub forma unei canicule accelerate. Echipa profesorului James  Elliot a stabilit cu certitudine ca pe o perioada de 14 ani, planeta  Pluto s-a incalzit, temperatura sa multiplicandu- se de 3 ori. Aceasta  informatie precisa a reprezentat o surpriza totala pentru oamenii de  stiinta, care nu prevazusera o asemenea transformare.</span></p>
<p style="text-align: justify;">Asadar poluarea de pe Pamant  nu este singura responsabila pentru incalzirea globala, exista un alt  fenomen, mult mai grav, de vreme ce intreg sistemul solar s-a incalzit.  Cine si-ar fi inchipuit un asemenea lucru? in nici-un caz oamenii de  stiinta, care se prefac mereu ca stiu tot si care descopera mereu, cu  gura cascata, lucruri la care nu s-au gandit inainte, grabindu-se apoi  sa prezinte lumii noile lor mari descoperiri. Totusi, satelitii nu au  fotografiat uzine Michelin pe Marte sau mine de carbon sovietice in  activitate pe Neptun si cu atat mai putin pe Pluto… Dar mass-media  repeta in fiecare zi ca gazele cu efect de sera sunt responsabile pentru  tot. Acest lucru trebuie insa verificat!</p>
<p style="text-align: justify;">In mod clar, un alt factor, necunoscut,  declanseaza aceasta caldura. Dar despre aceasta, mass-media nu vorbeste.  Pentru unii oameni de stiinta rusi, aceasta improbabila incalzire  spatiala se datoreaza sistemului nostru solar, care, avansand si el cu  toata viteza in spatiu, a intrat „intr-un nor interstelar“ (dar nici ei  nu dau mai multe detalii). Pentru americani, in schimb, Soarele este  principalul responsabil, dar ei nu reusesc sa explice de ce planetele  cele mai indepartate sunt acelea care se incalzesc cel mai repede…  Pentru John J. Matese, om de stiinta englez, aceasta s-ar petrece din  cauza unei stele pitice brune, existente chiar in mijlocul galaxiei  noastre&#8230; De fapt, deja de cinci ani, diferite observatoare au  evidentiat o indepartata „prezenta straina“ care perturba drumul  cometelor periodice. Pentru altii, ansamblul acestor probleme este  datorat prezentei unei gauri negre… Profesorul Gillespie, fost angajat  al NASA, paleoastronom, chiar daca nu a aflat cauza, a descoperit in  schimb ca atunci cand Jupiter si Saturn sunt aliniate de aceeasi parte a  Soarelui, se declanseaza adevarate furtuni ale petelor solare. in  schimb, atunci cand Jupiter si Saturn sunt separate, adica la stanga si  la dreapta Soarelui, activitatea petelor solare este cea mai scazuta.  Cele doua planete par sa aiba o influenta asupra comportamentului solar  si observam ca in decembrie 2012 vom avea parte de o foarte nefavorabila  configuratie pentru noi: Jupiter si Saturn vor fi aliniate de aceeasi  parte a Soarelui, fenomen ce corespunde cu marirea numarului petelor  solare si este corelat cu declansarea a si mai multor cicloane, secete  si inundatii aici, pe Pamant.</p>
<p style="text-align: justify;">Revista Futura-Sciences, comentand un articol ar revistei  Nature, a subliniat de asemenea aceasta problema a incalzirii  inexplicabile:<span style="color: #000000;"><br />
„Profesorul  Lauri Fenton, de la Centrul de cercetari Ames de la NASA spune clar:  planeta Marte, sau mai degraba atmosfera sa, este de asemenea in plina  faza de incalzire climatica, din motive destul de apropiate de acelea pe  care le traieste in prezent Pamantul. Conform acestui studiu, realizat  in colaborare cu US Geological Survey, temperaturile medii ale  suprafetei planetei rosii cresc de patru ori mai rapid decat pe Pamant.  Cercetatorii estimeaza ca temperatura suprafetei martiene ar fi crescut  cu 0,65° intre anii 70 si anii 90, adica de la aterizarea sondelor  americane Viking si de la primele date precis masurate. (…) Temperatura  solului creste in continuare, topirea ghetii se accelereaza, si tot  asa.“</span></p>
<p style="text-align: justify;">Daca cei  mai buni oameni de stiinta ai planetei sunt incapabili sa ne explice  aceasta incalzire a spatiului, sa vedem de ce aceasta aparitia Fecioarei  de la Fatima a avut in centrul ei Soarele. Acest veritabil fenomen  supranatural, departe de a fi nesemnificativ, asa cum cred scepticii,  este plin de invataminte.. Cand a aparut la Fatima, Fecioara a facut ca  Soarele sa se intunece, ca si cum ar fi vrut sa ne avertizeze ca Soarele  sau spatiul, la un moment dat, ne vor face probleme. Era in 1917. Dar  abia in 2007, comunitatea heliologilor a inceput sa traga semnale de  alarma, prevenindu-ne ca 2011 si mai ales 2012 vor fi ani in mod  deosebit nefavorabili din cauza violentei activitati solare ce va  aparea. In acest sens, chiar daca dintr-o perspectiva profana,  heliologii li se alatura preotilor din vechile civilizatii  centro-americane, care supravegheau Soarele in permanenta, preocupati ca  Soarele ar putea sa se manieze. Daca ei isi inchipuiau ca oferindu-i  sacrificii umane, Soarele se va indura, potentatii zilelor noastre se  multumesc sa sacrifice miliarde de euro pe masa Agentiei Spatiale  Europene si sa intretina alti „mari preoti“ (care, de data aceasta, sunt  privilegiati pentru ca, fiind functionari internationali, nu platesc  impozite) pentru a ne prezice ceea ce se va petrece in continuare.</p>
<p style="text-align: justify;">Sa ne punem totusi  intrebarea in termeni clari: se poate Soarele misca intr-un mod cu totul  neobisnuit? Sau, poate, planeta noastra se poate misca in asa fel incat  sa dea impresia ca Soarele este acela care se prabuseste?  Astrofizicienii sunt in aceasta directie categorici: daca Pamantul poate  oscila pe axa sa, fapt care s-a produs de multe ori in trecut, Soarele,  a priori, nu se misca. Singurul lucru de care ne putem teme sunt  brustele sale eruptii, mult mai violente de un timp incoace decat acelea  cu care suntem obisnuiti.</p>
<p style="text-align: justify;"><a style="color: #c0c0c0;" href="http://3.bp.blogspot.com/_TSoV7sxpSHw/S3kcyg7BqsI/AAAAAAAAA0U/c-8950tqlp4/s1600-h/Solar+System.jpg" onblur="try  {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5438409679183129282" style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 201px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_TSoV7sxpSHw/S3kcyg7BqsI/AAAAAAAAA0U/c-8950tqlp4/s320/Solar+System.jpg" border="0" alt="" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Este mai mult decat adevarat ca savantii nu pot observa  azi intregul spatiu. Daca un corp ceresc ar ajunge la noi din zone  neacoperite (95%) de telescoape, cel mai devreme l-am vedea cu 3 sau 4  zile inainte, fara sa mai vorbim de cometele invizibile. si se pare ca  Vaticanul, probabil presupunand ceva, a hotarat ca in 1980 sa  construiasca nimic altceva decat&#8230;. un imens observator astronomic,  Mount Graham International Observatory, instalat pe varful unui munte in  desertul din Arizona, avand doua telescoape gigantice indreptate spre  cer. Doar aspectul urmator ar trebui sa ne mire si ne puna pe ganduri: o  „putere straina“ precum Vaticanul a primit toate permisiunile  guvernului american pentru a instala un observator gigantic plin de  dispozitive electronice pe suprafata sa! Incredibil. Totusi, Vaticanul a  obtinut toate permisiunile, si aceasta in ciuda protestelor si a  opozitiei vehemente a indienilor locali, al caror munte sacru a fost  violat… Conducerea Observatorului Mount Graham a fost incredintata  calugarului astrofizician Guy Consomagno, licentiat la MIT, si preotului  iezuit George Coyne, licentiat la Georgetown University. Un alt  detaliu: Vaticanul isi rezerva 60% din timpul de utilizare, lasand cele  40% ramase Universitatii din Arizona. Cele doua telescoape inaugurate in  1993, Vatican Advanced Technology si Heinrich Hertz, nu au fost  suficiente. in 2004, Sfantul Scaun a cumparat un al treilea, mai  perfectionat, Large Binocular Telescope.</p>
<p style="text-align: justify;">Acestea nu se prea potrivesc cu preotia si  chiar mai putin cu misiunea Bisericii, chiar daca din punct de vedere  istoric castelul Gandolfo, resedinta Papala de vara, a avut intotdeauna  un mic centru astronomic pe acoperisul sau. Aflam, asadar, ca o  institutie religioasa, care patroneaza niste fiinte ce si-au asumat un  legamant de saracie, finanteaza in mod discret, cu zeci de milioane de  euro, o universitate specializata in mecanica fluidelor, in colaborare  cu EADS (Eoropean Aeronautic Defence and Space Company). Total ilogic.</p>
<p style="text-align: justify;">Si chiar asa, de ce are  nevoie Vaticanul sa supravegheze cerul cu trei telescoape colosale in  desertul din Arizona? Parintele iezuit Malachi Martin, fost consilier al  papilor Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea si Ioan-Paul al II-lea, si  celebru pentru nenumaratele sale carti despre functionarea interna a  curiei, a scapat, cum se spune, „porumbelul“ in timpul unui interviu la  un radio new-yorkez, facand afirmatia semnificativa: „Cunoasterea a ceea  ce se petrece in spatiu si observarea a ceea ce se apropie va fi foarte  important, chiar capital in anii ce vor veni.“</p>
<p style="text-align: justify;">Capital pentru Vatican! in  mod clar, Roma asteapta ca ceva sa vina din cer, caci niciun alt motiv  nu ar putea explica aceste cheltuieli considerabile din partea unui  Sfant Scaun cunoscut mai mult pentru spiritul sau iezuit si econom. Cert  este ca pentru asa ceva, micile colecte din biserici nu mai sunt  suficiente. Langa cutia milei ar trebui sa se mai puna o cutie pe care  sa scrie: „Pentru noul telescop de mare capacitate“. in schimb, daca se  iau in seama diferitele revelatii ale Fecioarei din secolul al XX-lea,  cum ar fi de exemplu acelea din 1962 de la Garabandal, utilitatea  acestui observator incepe sa se contureze.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2010/02/sistemul-nostru-solar-se-incalzeste/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Update: BANG! manualul ştiinţific complet al Universului</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/12/bang-manualul-stiintific-complet-al-universului/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/12/bang-manualul-stiintific-complet-al-universului/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 14 Dec 2009 17:50:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sorin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>
		<category><![CDATA[bang books express spatiu univers]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=837</guid>
		<description><![CDATA[Update: am dat peste filmuleţul respectiv şi nu puteam să nu-l postez în acelaşi articol. Enjoy! Titlul articolului nu este exagerat. Se referă la &#8220;BANG! The complete history of the Universe&#8220;, o carte ce ne-a fost donată &#8220;în the interesul ştiinţei&#8221; :) de către www.books-express.ro Acest &#8220;manual&#8221; ne povesteşte în termeni simpli, uşor de urmărit [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #800000;"><strong><span style="color: #ff0000;">Update:</span></strong> am dat peste filmuleţul respectiv şi nu puteam să nu-l postez în acelaşi articol. Enjoy!</span></p>
<p><object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="480" height="385" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/17jymDn0W6U&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;color1=0x3a3a3a&amp;color2=0x999999&amp;hd=1" /><param name="allowfullscreen" value="true" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="480" height="385" src="http://www.youtube.com/v/17jymDn0W6U&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;color1=0x3a3a3a&amp;color2=0x999999&amp;hd=1" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true"></embed></object></p>
<p>Titlul articolului nu este exagerat. Se referă la &#8220;<strong><span style="color: #000000;"><a title="editia 2009 - via - www.books-express.ro" href="http://www.books-express.ro/book/9781847323361/BANG.html" target="_blank">B</a></span></strong><strong><span style="color: #000000;"><a title="editia 2009 - via - www.books-express.ro" href="http://www.books-express.ro/book/9781847323361/BANG.html" target="_blank">ANG! The complete history of the Universe</a></span></strong>&#8220;, o carte ce ne-a fost donată &#8220;în the interesul ştiinţei&#8221; :) de către <strong><span style="color: #ff6600;"><span style="color: #ff6600;"><a title="Citește! Află mai mult! 3.379.127 cărți în limba engleză." href="http://www.books-express.ro/" target="_blank"><span style="color: #ff6600;">www.books-express</span></a></span><span style="color: #ff6600;"><a title="Citește! Află mai mult! 3.379.127 cărți în limba engleză." href="http://www.books-express.ro/" target="_blank"><span style="color: #ff6600;">.ro</span></a></span></span></strong></p>
<p>Acest &#8220;manual&#8221; ne povesteşte în termeni simpli, uşor de urmărit şi înţeles (în spiritul acestui blog) istoria completă a Universului de la naşterea lui, The Big Bang ( anul 0 în orologiul Universului, cu 13.7 mld. ani în urmă), până la sfârşitul lui, era energiei critice scăzute (10^150 de ani dupa Big Bang = 1 urmat de 150 de zerouri).</p>
<p>Nu aş reuşi să simplific conţinutul acestei cărţi şi în acelaşi timp să prezint toate cunoştintele pe care le are de oferit acest best-seller, nu i-aş face dreptate, aşa că voi încerca să fac un rezumat cu câteva curiozităţi deprinse din BANG!, despre BANG! şi să va prezint câteva motive pentru care BANG! nu trebuie să lipsească din biblioteca voastră.</p>
<div class="wp-caption alignleft" style="width: 435px"><a href="http://www.life.com/image/81008668"><img title="Brian May | LIFE.com" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/12/81008668.jpg" alt="Brian May | co-autor | chitarist Queen " width="425" height="420" /></a><p class="wp-caption-text">Brian May | co-autor | chitarist Queen </p></div>
<p><em>În caz că nu aţi recunoscut personajul, <a title="wiki" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Brian_May" target="_blank"><strong>Brian May</strong></a> este cunoscut ca fiind chitarist solo şi vocalist de acompaniament al formaţiei engleze de muzică rock <a title="wiki" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Queen" target="_blank">Queen</a>. Tot el este şi co-autor al acestui best seller, împreună cu <a title="wiki" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Chris_Lintott" target="_blank"><strong>Chris Lintott</strong></a> şi stimabilul <a title="wiki" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Patrick_Moore" target="_blank"><strong>Sir Patrick Moore</strong></a>. Din pasiunea lor pentru ştiinţa Universului a rezultat acest ghid nuanţat superb din punct de vedere fotografic, explicit şi în acelaşi timp simplificat, pe înţelesul oricui,  prin care parcurgem misterele spaţiului, timpului şi materiei.</em></p>
<p>&#8220;<strong><span style="color: #ff6600;">BANG!</span></strong>&#8221; este reeditată de fiecare data când se fac descoperiri noi relevante pentru a transmite informaţia cât mai exact posibil.<br />
Teoria <strong><span style="color: #000000;">Big Bang</span></strong>-ului este de fapt o colecţie de teorii prin care se explică, în limita dovezilor disponibile, naşterea şi existenţa Universului în care trăim.<br />
Practic odată cu Big Bang (în urmă cu 13.7 mld de ani) a luat naştere tot ce există în Univers : spaţiul ce ne înconjoară, timpul ca unitate de măsură a etapelor prin care trece Universul (dar şi ca unitate de măsură a distanţelor &#8211; vom observă că timpul este o noţiune relativa in spaţiu) şi materia fiind esenţa creaţiei în acest vast neant.</p>
<p>Vom analiza prezenţa Pământului in raport cu acest spaţiu incomensurabil şi prezenţa noastră, mignionă, din moment ce o analiză a Universului propriu-zis ar fi de necuprins într-un singur articol, iar o comparaţie cu ceva familiar este mult mai facilă decât să ne aruncăm în explicarea valorilor necunoscutului din Univers.<br />
<a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/12/lonely-earth.jpg"><img class="alignright" title="oaza de viata in pustietatea spatiului" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/12/lonely-earth.jpg" alt="" width="230" height="200" /></a><br />
Din punct de vedere al timpului <strong><span style="color: #000000;">Pământul</span></strong>, de la naşterea lui până în prezent, este reprezentat de nişte valori insignifiante în comparaţie cu Universul, iar omul în comparaţia cu Pământul este la fel de insignifiant. Să ne gândim că vârstă Pământului este reprezentată de un <strong>an calendaristic</strong>.<br />
Pe<strong><em> </em><span style="font-weight: normal;"><span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">1 Ianuarie</span></span></span></strong> (cu 4.6 mld de ani în urmă) s-a născut Pământul.<br />
Forme de viaţă primitive au apărut prin luna <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">Mai</span></span>, dar nu au evoluat în peşti decât prin luna <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">Noiembrie</span></span>, iar abia spre sfârşitul lunii evoluând în făpturi terestre.<br />
Reptilele stăpâneau lumea în primele săptămâni ale lui <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">Decembrie</span></span>, dinozaurii dispărând pe la jumătatea lunii. Mamiferele au apărut între timp, dar strămoşii omului abia în dimineaţa zilei de <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">31 Decembrie.</span></span><br />
Toată istoria speciei noastre Homo sapiens are loc în <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">ultima oră</span></span> a anului respectiv.<br />
Iisus Hristos a apărut pe pământ cu cel mult <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">un minut</span></span> în urmă. :)</p>
<p>Din punct de vedere al distanţelor avem şi aici valori &#8220;astronomice&#8221; :)De exemplu Pământul are un diametrul de aprox. 10^6m (12,800 km), sistemul nostru solar 10^12m, galaxia noastră (Calea Lactee) 10^19m, Universul 10^25m. Sunt valori imense de calculat în m sau km.</p>
<p>Pentru a uşura tranziţia, în spaţiu, distanţa se măsoară în <span style="color: #000000;"><strong>ani lumină</strong></span>. Practic înseamnă distanţa ce poate fi străbătută într-un an cu viteza luminii (300,000 km/secundă). În km înseamnă distanţa de 9600 de miliarde de km, sau 9,600,000,000,000 km = un an lumina.<br />
Ca o mică comparaţie Diametrul Pământului este de <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">12,800 km.</span></span><br />
Distanţa până la singurul noastru satelit natural Luna este de <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">400,000 km.</span></span><br />
Distanţa până la Soare  <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">150,000,000 km.</span></span><br />
Distanţa până la cea mai apropiată stea Proxima Centauri este de <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">4,6 ani lumina</span></span> ( peste 44 000 de miliarde de km).<br />
Constelaţia Orion se alfă la aprox. <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">300 de ani lumina</span></span> ( 3 mil. de mld. de km).<br />
Cea mai apropiată galaxie de Calea Lactee este Andromeda Centauri la doar <span style="text-decoration: underline;"><span style="color: #000000;">două mil. de ani lumina de noi</span></span> ( 20 de mld. de mld. de km).<br />
Cel mai îndepărtat punct &#8220;vizibil&#8221; este destul de apropiat :<span style="color: #000000;"> </span><strong><span style="color: #000000;">12 mld. de ani lumina</span></strong> &#8211; calculaţi voi în km :)</p>
<div class="wp-caption aligncenter" style="width: 576px"><a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/12/beyond-the-stars.jpg" target="_blank"><img class=" " title="stele" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/12/beyond-the-stars.jpg" alt="dati click pt. zoom" width="566" height="250" /></a><p class="wp-caption-text">dati click pt. zoom</p></div>
<p>Văzute de la distanţe aşa de mari, stelele par mici punctuleţe luminoase. Spre exemplu <span style="color: #808080;">Betelegeux</span> (o stea din constelaţia Orion) ar putea cuprinde întreaga orbită a Pământului în jurul Soarelui. Dacă ne luăm după calculele de mai sus ar avea un diametru de aprox. <span style="color: #808080;">300 mil de km</span>, în timp ce Soarele nostru are doar <span style="color: #808080;">1,4 mil. km</span> în diametru. Practic Soarele este un astru pitic, dar totuşi giganţi precum Betelegeux sau <span style="color: #ff6600;"><strong>VY Canis Majoris</strong></span> (de 2100 de ori mai mare decât Soarele &#8211; cea mai mare înregistrată până acum) sunt destuli de rari.</p>
<p>Stelele sunt catalogate şi in funcţie de culori. Cele <span style="color: #000000;">roşii</span> (Betelegeux) sunt mai reci, pe când cele <span style="color: #000000;">albe</span> (Rigel) sunt foarte fierbinţi. Al nostru este galben şi îndeplineşte condiţiile perfecte pentru a întreţine viaţă pe  Pământ. Nici prea cald, nici prea frig.</p>
<p>Totuşi privind în sus spre stele de fapt privim în trecut. Datorită distanţelor de neimaginat <span style="color: #000000;"><span style="text-decoration: underline;">noţiunea de timp este relativa</span></span>. Spre exemplu dacă ne uităm la Steaua Polară (Polaris) aflată la 400 de ani lumina, vedem cum ar fi arătat ea prin <span style="color: #808080;">1609</span>. Lumina văzută pe cer este lumina Stelei Polaris după ce a parcurs ce 400 de ani lumina până la noi. Universul e atât de vast încât noi vedem pe cer lumina unor stele care au murit cu mult înainte ca Pământul să fi existat sau chiar Soarele.</p>
<p><object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="560" height="340" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/c8CgDGhYKe8&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;color1=0x3a3a3a&amp;color2=0x999999" /><param name="allowfullscreen" value="true" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="560" height="340" src="http://www.youtube.com/v/c8CgDGhYKe8&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;color1=0x3a3a3a&amp;color2=0x999999" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true"></embed></object><br />
<em><strong>Încă două linkuri cu filmuleţe sugestive foarte interesante: </strong><a title="A" href="http://www.youtube.com/watch?v=5RfPT5c9zAk&amp;feature=related" target="_blank"><span style="color: #000000;"><strong><span style="color: #000000;">aici</span></strong></span></a><strong> şi </strong><a title="B" href="http://www.youtube.com/watch?v=Z7geP5ev0VI" target="_blank"><span style="color: #000000;"><strong><span style="color: #000000;">aici</span></strong></span></a></em><br />
(Legenda: mld = miliarde | mil = milioane | 10^12 = 10 la puterea a 12-a)</p>
<p>Aş putea preciza multe alte informaţii de substanţă din acest manual de înţelegere al Universului. Cu certitudine pe viitor îl voi folosii drept sursă inspirationala.<br />
Recomand cu căldură &#8220;<strong><a title="editia 2009 - via - www.books-express.ro" href="http://www.books-express.ro/book/9781847323361/BANG.html" target="_blank"><span style="color: #000000;">BANG! The complete history of the Universe</span></a></strong>&#8220;.</p>
<p><strong>Mulţumim   <span style="color: #ff6600;"><a title="Citește! Află mai mult! 3.379.127 cărți în limba engleză" href="http://www.books-express.ro/" target="_blank"><span style="color: #ff6600;">www.books-express.ro</span></a> <span style="color: #808080;">!!!</span></span></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/12/bang-manualul-stiintific-complet-al-universului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Oamenii de ştiinţă din Bulgaria susţin că &#8220;Extratereştrii se află printre noi&#8221;</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/12/bulgaria-extraterestrii-se-afla-printre-noi/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/12/bulgaria-extraterestrii-se-afla-printre-noi/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Dec 2009 10:14:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Albert</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>
		<category><![CDATA[bulgaria]]></category>
		<category><![CDATA[extraterestrii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=755</guid>
		<description><![CDATA[Am tot discutat despre extratereştrii pe ştiinţific.com culegând părerile voastre dar şi cele ale unor mari oameni precum astronautul Edgar Mitchell, cel care a făcut dezvăluiri şocante:  &#8220;extratereştrii au contactat Pământul de mai multe ori, NASA a păstrat însă secretul&#8230;&#8221; În urmă cu câteva zile a apărut o ştire bombă pe site-ul Telegraph cu titlul [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Am tot discutat despre extratereştrii pe ştiinţific.com culegând părerile voastre dar şi cele ale unor mari oameni precum astronautul Edgar Mitchell, cel care a făcut dezvăluiri şocante:  &#8220;extratereştrii au contactat Pământul de mai multe ori, NASA a păstrat însă secretul&#8230;&#8221;</p>
<p style="text-align: justify;">În urmă cu câteva zile <a href="http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/bulgaria/6650677/Aliens-already-exist-on-earth-Bulgarian-scientists-claim.html" target="_blank">a apărut</a> o ştire bombă pe site-ul <strong><a href="http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/bulgaria/6650677/Aliens-already-exist-on-earth-Bulgarian-scientists-claim.html" target="_blank">Telegraph</a></strong> cu titlul &#8221;A<em>liens &#8216;already exist on earth&#8217;, Bulgarian scientists claim</em>&#8221;.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/11/Alien_1531120c.jpg"><img class="aligncenter" title="Alien_1531120c" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/11/Alien_1531120c.jpg" alt="Alien_1531120c" width="460" height="280" /></a></p>
<p><strong>Lachezar Filipov</strong>, directorul adjunct al cercetării spaţiale de la Institutului Academiei din Bulgaria de Ştiinţe, a declarat: &#8220;Extratereştrii se află printre noi, ne privesc tot timpul. Ei nu sunt ostili faţă de noi, ci mai degrabă, vor să ne ajute, însă, noi nu am crescut suficient pentru a avea un contact direct cu ei&#8221;.</p>
<p>El a adăugat că oamenii nu o să stabilească un contact direct cu <strong>extratereştrii</strong> prin undele de radio ale telescoapelor, ci prin puterea gândirii sau a frecvenţelor cuantice.</p>
<p>Chiar şi Vaticanul a fost de acord cu faptul că extratereştrii există, a mai adăugat Filipov. El mai spune că rasa umană va avea contact direct cu ei în următorii 10, 15 ani. Extratereştrii sunt critici privind comportamentul nostru lipsit de etică cu privire la intervenţia noastră în procesele naturii.</p>
<p>Existenţa lor nu mă miră. Mă miră însă alte lucruri. De ce au ales Bulgaria? Sau poate că au ales mai multe ţări şi doar Bulgaria a scos la lumină acest lucru? În lumea în care un preşedinte primeşte premiul Nobel pentru Pace şi în acelaşi timp trimite 30 000 de persoane în război&#8230; nu trebuie să credeţi nimic, însă ştirea mi s-a părut foarte interesantă. Rămâne de văzut dacă aceşti extratereştrii sunt artificiali sau adevăraţi.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/12/bulgaria-extraterestrii-se-afla-printre-noi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>10</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Descoperire istorică: apă pe lună</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/11/apa-luna/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/11/apa-luna/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 14 Nov 2009 17:29:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sorin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>
		<category><![CDATA[LCROSS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=672</guid>
		<description><![CDATA[Este oficial, există apă pe Lună. Timp de decenii, Luna a fost considerată o lume moartă şi neinteresantă. Vineri, 13 noiembrie, datele sondei LCROSS (Lunar Crater Observation and Sensing Satellite), lansată de NASA şi prăbuşită luna trecută într-un crater la polul sud al Lunii infirmă spectaculos toate teoriile din trecut. Visul unei baze lunare pare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a title="articolul din 27 septembrie" href="http://www.stiintific.com/2009/09/este-oficial-exista-apa-pe-luna/" target="_blank">Este oficial, există apă pe Lună. </a></p>
<p>Timp de decenii, Luna a fost considerată o lume moartă şi neinteresantă. Vineri, 13 noiembrie, datele sondei <strong><a title="homesite" href="http://lcross.arc.nasa.gov/" target="_blank">LCROSS</a></strong> (Lunar Crater Observation and Sensing Satellite), lansată de NASA şi prăbuşită luna trecută într-un crater la polul sud al Lunii infirmă spectaculos toate teoriile din trecut. Visul unei baze lunare pare să se împlinească.</p>
<p>&#8220;Am găsit apa, şi nu doar puţină, ci în cantităţi importante&#8221;, a declarat Anthony Colaprete, responsabilul ştiinţific al misiunii LCROSS. Implicaţiile acestei descoperiri au provocat euforie printre savanţii NASA şi nu numai: &#8220;Descoperirea deschide un nou capitol în ceea ce priveşte înţelegerea Lunii. Descuiem misterele celui mai apropiat dintre vecinii noştri şi, prin extensie, ale sistemului solar&#8221;, a declarat Michael Wargo, şeful echipei de cercetători care studiază Luna.</p>
<p>Nasa are în plan să trimită oameni pe Luna până în 2020, pentru a stabili o bază permanentă care să ajute la explorarea ulterioară a planetei Marte.</p>
<p><img class="imgr" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/11/untitled.JPG" alt="Lunar Discovery by Google" width="350" height="140" align="right" /></p>
<p><strong>Google Search</strong> a salutat azi descoperirea printr-un logo personalizat, care a coincis cu lansarea programată azi, de proiectul românesc <strong><a title="wiki" href="http://en.wikipedia.org/wiki/ARCASPACE" target="_blank">ARCA</a></strong>, a rachetei Helen, primul vehicul refolosibil românesc proiectat ieşirii în spaţiul cosmic. Însă, condiţiile meteo au complicat iarăşi lansarea, fiind amânată pentru mâine dimineaţă.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/11/apa-luna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Energie electrică din spaţiu?</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/11/energie-electrica-din-spatiu/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/11/energie-electrica-din-spatiu/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 11 Nov 2009 21:40:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sorin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=607</guid>
		<description><![CDATA[Geniile din ţara soarelui răsare au născocit o nouă metodă alternativă de a produce energie electrică. Niponii au în plan să instaleze în spaţiu, peste încă vreo trei decenii, un dispozitiv fotovoltaic de mari dimensiuni, care va transmite energie electrică înapoi pe Pământ fără fir. De asta se va ocupa Mitsubishi în parteneriat cu IHI [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Geniile din ţara soarelui răsare au născocit o nouă metodă alternativă de a produce <strong>energie electrică</strong>. Niponii au în plan să instaleze în spaţiu, peste încă vreo trei decenii, un dispozitiv fotovoltaic de mari dimensiuni, care va transmite energie electrică înapoi pe Pământ fără fir. De asta se va ocupa  Mitsubishi în parteneriat cu <strong><span style="text-decoration: underline;"><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/IHI_Corporation" target="_blank">IHI Corp</a></span></strong> într-un proiect de peste 30 de miliarde de euro.</p>
<p><center><a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/11/%C2%A9-foto-NASA_GSFC_C.Meane.jpg"><img src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/11/%C2%A9-foto-NASA_GSFC_C.Meane.jpg" width="580"></a></center></p>
<p>Energia prin microunde este principiul care stă la baza acestui proiect. Centrala, situată la o înălţime de 36000 km,  va avea aproximativ 4 km² de panouri solare ce vor produce 1 GW curent electric şi va trimite această energie pe pământ fără cabluri, cu ajutorul unei noi tehnologii pe bază de microunde, la care Mitsubishi lucrează deja de 4 ani încoace.</p>
<p>Momentan singurul impediment concret al acestui proiect este de natură economico-financiară. Costul energiei electrice &#8220;spaţiale&#8221; va fi prea mare şi nu pare a fi o metodă eficientă, dar există posibilitatea ca în timp, noile tehnologii să scadă costurile până în punctul în care energia electrică &#8220;spaţială&#8221; să fie vandabilă. Să nu uităm nici de tendinţa de creştere a costurilor energiei produse prin folosirea resurselor actuale, acestea din urmă fiind din ce în ce mai preţioase.</p>
<p>Pentru moment, Agenţia Spaţială Japoneză are în program lansarea în ionosferă, până în anul 2015, a unui satelit care va testa transmiterea <span style="text-decoration: underline;">energiei electrice prin microunde</span>. Ce va urma depinde doar de minţile răsărite răspunzătoare de acest proiect.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/11/energie-electrica-din-spatiu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Se descoperă componente chimice esenţiale pentru viaţă într-o planetă gazoasă extrasolară</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/10/se-descopera-componente-chimice-esentiale-pentru-viata-intr-o-planeta-gazoasa-extrasolara/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/10/se-descopera-componente-chimice-esentiale-pentru-viata-intr-o-planeta-gazoasa-extrasolara/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 Oct 2009 15:54:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Albert</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=577</guid>
		<description><![CDATA[Oamenii de ştiinţă de la NASA au găsit apă, metan şi dioxid de carbon, componente chimice esenţiale pentru viaţă, într-o planetă gigantă de gaz (HD 209458b) în afară sistemului nostru solar. Aceasta este mai mare ca Jupiter şi se află la 150 ani lumină distanţă. Chiar dacă descoperirea ei a fost în 2007, de abia [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><img class="imgr" title="dinozaur" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/10/HD-209458b.jpg" alt="Gaură neagră" width="132" height="105" align="right" />Oamenii de ştiinţă de la <strong>NASA</strong> au găsit <strong>apă</strong>, <strong>metan</strong> şi <strong>dioxid de carbon</strong>, componente chimice esenţiale pentru viaţă, într-o planetă gigantă de gaz (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/HD_209458_b" target="_blank"><strong>HD 209458b</strong></a>) în afară sistemului nostru solar. Aceasta este mai mare ca Jupiter şi se află la 150 ani lumină distanţă. Chiar dacă descoperirea ei a fost în 2007, de abia acum au descoperit bogăţia din care era compusă.</p>
<p style="text-align: justify;">Aceasta este a doua planetă din afară sistemului nostru solar în care am descoperit apă, metan şi dioxid de carbon, elemente foarte importante pentru procesele biologice în planete locuibile, a declarat <strong>Mark Swain</strong> de la NASA.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/10/se-descopera-componente-chimice-esentiale-pentru-viata-intr-o-planeta-gazoasa-extrasolara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Noi dovezi de apă pe Marte</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/09/noi-dovezi-de-apa-pe-marte/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/09/noi-dovezi-de-apa-pe-marte/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 29 Sep 2009 16:20:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Albert</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=503</guid>
		<description><![CDATA[Paralel cu detectarea apei pe Lună în formă moleculară, satelitul Mars Reconaissance Orbiter (de la NASA) a obţinut noi dovezi cu privire la existenţa apei pe Marte, observând prezenţa gheţii în cinci cratere din planeta roşie, create probabil prin impactul meteoriţilor. Această gheaţă este probabil &#8220;rămăşiţa unei clime mult mai umede de acum mii de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="imgr" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/09/marte.jpg" alt="110202_9" width="197" height="143" align="right" />Paralel cu detectarea apei pe Lună în formă moleculară, satelitul <strong>Mars Reconaissance Orbiter </strong>(de la NASA) a obţinut noi dovezi cu privire la existenţa apei pe <strong>Marte</strong>, observând <span style="text-decoration: underline;">prezenţa gheţii în cinci cratere din planeta roşie</span>, create probabil prin impactul meteoriţilor.</p>
<p>Această gheaţă este probabil &#8220;<em>rămăşiţa unei clime mult mai umede de acum mii de ani în urmă</em>&#8220;, după cum declarat şi Shane Byrne de la universitatea din Arizona.</p>
<p>Controversa asupra existenţei apei pe Marte a căzut în desuetudine, deoarece roboţii au găsit gheaţă. Există, de asemenea, dovezi spunând că debitul de apă ar putea ieşi la suprafaţă dintr-o zonă subterană, dispărând repede în atmosfera rece a planetei.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/09/noi-dovezi-de-apa-pe-marte/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Este oficial, există apă pe Lună</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/09/este-oficial-exista-apa-pe-luna/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/09/este-oficial-exista-apa-pe-luna/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 27 Sep 2009 18:26:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Albert</dc:creator>
				<category><![CDATA[General]]></category>
		<category><![CDATA[Spatiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=490</guid>
		<description><![CDATA[Observaţiile din trei misiuni spaţiale diferite nu lasă nicio îndoială, există apă pe lună. Rezultatele surprinzătoare au fost publicate de curând în revista Science. Omul de ştiinţă Carle Pieters, de la Universitatea Brown din Rhode Island, a declarat că atunci când vorbim despre apă pe lună nu trebuie să ne gândim la lacuri, oceane sau [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="imgr" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/09/luna.jpg" alt="110202_9" width="156" height="135" align="right" />Observaţiile din trei misiuni spaţiale diferite nu lasă nicio îndoială, <strong>există apă pe lună</strong>. Rezultatele surprinzătoare au fost publicate de curând în revista Science.</p>
<p>Omul de ştiinţă Carle Pieters, de la Universitatea Brown din Rhode Island, a declarat că atunci când vorbim despre apă pe lună nu trebuie să ne gândim la lacuri, oceane sau apă în cantităţi imense. Vorbim despre <span style="text-decoration: underline;">molecule de apă şi hidroxyl</span><span style="text-decoration: underline;"> </span>(hidrogen şi molecule de oxigen care interacţionează cu roci şi praf în primii milimetri din suprafaţa lunară.</p>
<p><img class="alignnone size-full wp-image-492" title="comillas" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/09/comillas.png" alt="comillas" width="28" height="25" />Dacă aceste molecule se mişcă aşa cum credem, sau chiar dacă o parte dintre ele fac acest lucru, atunci avem o modalitate de a obţine apă ce nu este din fundalul obscur al unui crater lunar. <strong>Se deschide o lume de noi posibilităţi pentru explorarea Lunii</strong>, dar noi trebuie să înţelegem mai întâi fizica sa pentru a o  putea utiliza.</p>
<p>Interesant este că în momentul în care astronauţii din Apollo s-au întors pe pământ, ei au adus probe din solul lunar. După analize, s-a constatat că aceste probe conţineau şi probe de apă, însă, pe atunci, au crezut că acestea s-au contaminat pe pământ, dând uitării semnele de apă de pe lună descoperite acum 40 de ani.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/09/este-oficial-exista-apa-pe-luna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cel mai rece loc din Sistemul Solar</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/09/cel-mai-rece-loc-din-sistemul-solar/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/09/cel-mai-rece-loc-din-sistemul-solar/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 19 Sep 2009 14:17:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Albert</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>
		<category><![CDATA[Stiai ca… ?]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=406</guid>
		<description><![CDATA[O echipă de astronomi de la Universitatea din California a descoperit unul dintre locurile cele mai reci şi neprimitoare  din sistemul solar. Acesta nu se află la milioane ani lumină ci, chiar aici, lângă noi. Este vorba despre fundalul unui crater din polul sud al satelitului nostru natural (Luna), studiat acum în detaliu de către [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="imgr" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/09/Luna-pol-sud-300x180.jpg" alt="110202_9" width="150" align="right" />O echipă de astronomi de la<strong> Universitatea din California</strong> a descoperit unul dintre locurile cele mai reci şi neprimitoare  din sistemul solar. Acesta nu se află la milioane ani lumină ci, chiar aici, lângă noi. Este vorba despre fundalul unui crater din polul sud al satelitului nostru natural (<strong>Luna</strong>), studiat acum în detaliu de către <strong>misiunea LRO</strong> (<span style="text-decoration: underline;">Lunar Reconnaisance Orbiter</span>).</p>
<p>Acolo unde razele soarelui nu au ajuns, s-a înregistrat recordul de<strong> -202.8 º C</strong>, foarte aproape de zero absolut. Ca o simplă curiozitate, planeta Pluto (care se află la o distanţă de 40 de ori mai mare de soare) are o temperatură mai mare (aproape un grad), nu cu mult, însă e uitmitor faptul că cel mai rece loc din sistemul solar este aşa aproape de noi.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/09/cel-mai-rece-loc-din-sistemul-solar/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mari emisii de metan consolidează ideea posiblităţii vieţii pe Marte</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/08/mari-emisii-de-metan-consolideaza-ideea-posiblitatii-vietii-pe-marte/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/08/mari-emisii-de-metan-consolideaza-ideea-posiblitatii-vietii-pe-marte/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 11 Aug 2009 10:40:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Albert</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>
		<category><![CDATA[Marte]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=388</guid>
		<description><![CDATA[O echipă de cercetători de la Agenţia ESA a descoperit că planeta Marte elimină metan din atmosfea, la o viteză de 600 ori mai mare decât cea crezută de specialişti. Acest lucru demonstrează că activitatea vulcanică încă generează o cantitate mare de căldură care ajunge la suprafaţă, întărind teoria celor care sugerează că ar putea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/08/esa-marte.jpg"><img class="imgr" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/08/esa-marte.jpg" alt="110202_9" width="143" height="107" align="right" /></a> O echipă de cercetători de la <strong>Agenţia ESA </strong>a descoperit că <span style="text-decoration: underline;">planeta Marte elimină metan din atmosfea, la o viteză de 600 ori mai mare decât cea crezută de specialişti</span>. Acest lucru demonstrează că activitatea vulcanică încă generează o cantitate mare de căldură care ajunge la suprafaţă, întărind teoria celor care sugerează că<strong> ar putea fi o planetă biologic şi geologic activă.</strong></p>
<p>Misterul a început în anul 2003 când misiunea <strong>Mars Express</strong> a ajuns la suprafaţa planetei roşie detectând prezenţa metanului împreună cu alte gaze , a cărui existenţa prevedea că ar fi vorba despre monoxid de carbon şi vapori de apa. Oamenii de ştiinţă au fost impactaţi de această descoperire pentru că nu se aşteptau la aşa ceva, deoarece cea mai mare parte de gaz a pământului a fost eliberat din cauza evoluţiei vieţii biologice. Chiar dacă există şi alte modalităţi de a genera metan, de exemplu cu ajutorul vulcanilor, <span style="text-decoration: underline;">nivelurile ridicate de pe Marte sugerează posibilitatea unei existenţe a proceselor biologice.</span></p>
<p>Specialiştii cred că acest gaz este stabil în atmosferă acestei planete de mai mult de 300 ani. El <span style="text-decoration: underline;">se concentrează în trei regiuni diferite din planeta Marte</span>. Cercetătorii mai spun că metanul e un subiect destul de important pentru a-l include în viitoarele proiecte: &#8220;A înţelege pe deplin comportamentul acestui caz în suprafaţa marţiană este una din principalele noastre prioritati&#8221;.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/08/mari-emisii-de-metan-consolideaza-ideea-posiblitatii-vietii-pe-marte/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Impactul unui asteroid lasă în Jupiter o cicatrice de diametrul Pamantului</title>
		<link>http://www.stiintific.com/2009/07/impactul-unui-asteroid-lasa-in-jupiter-o-cicatrice-de-diametrul-pamantului/</link>
		<comments>http://www.stiintific.com/2009/07/impactul-unui-asteroid-lasa-in-jupiter-o-cicatrice-de-diametrul-pamantului/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 24 Jul 2009 10:49:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Albert</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spatiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.stiintific.com/?p=253</guid>
		<description><![CDATA[Impactul unui asteroid în Jupiter lasă o cicatrice de diametrul Pământului. Atenţie, asta nu înseamnă că acel asteroid/cometă (încă nu se ştie sigur) ar avea mărimea Pământului. E de ajuns ca acel obiect să aibă 2, 3 km pentru a lăsa o cicatrice gigantă. Ce mi-a atras atenţia este faptul că NASA a observat acest [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/07/heic0909a_H.jpg"><img class="imgr" src="http://www.stiintific.com/wp-content/uploads/2009/07/heic0909a_H.jpg" alt="110202_9" width="182" height="131" align="right" /></a><strong>Impactul unui asteroid în Jupiter lasă o cicatrice de diametrul Pământului.</strong> Atenţie, asta nu înseamnă că acel asteroid/cometă (încă nu se ştie sigur) ar avea mărimea Pământului. E de ajuns ca acel obiect să aibă 2, 3 km pentru a lăsa o cicatrice gigantă.</p>
<p>Ce mi-a atras atenţia este faptul că <strong>NASA</strong> a observat acest lucru după ce un amator, Anthony Wesley, le-a spus că pe planeta Jupiter se află o nouă &#8221;pată&#8221;. Specialiştii de la NASA au confirmat acest lucru aducând probe luate cu un telescop prin infraroşu.</p>
<p>Mă întreb de ce nu l-au detectat până acum. Ne tot povestesc că avem o tehnologie care ne permite detectarea acestor &#8221;elemente&#8221; cu mult timp înainte de a se întâmplă. Pe mine unul m-a surprins acest caz. Îmi imaginez că obiectele ce se îndreaptă spre pământ sunt &#8221;controlate&#8221; sau cel puţin vreau să cred că sunt lucruri diferite şi că pe noi nu ne va surprinde nimic de acest gen.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.stiintific.com/2009/07/impactul-unui-asteroid-lasa-in-jupiter-o-cicatrice-de-diametrul-pamantului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
